Un studiu arată că simptomele sindromului premenstrual pot fi reduse de spațiile verzi

Locuirea în apropierea unui spaţiu verde ar putea reduce simptomele fizice şi psihologice ale sindromului premenstrual, au constatat cercetătorii. Cercetarea se adaugă la dovezile din ce în ce mai numeroase privind beneficiile pentru sănătate asociate cu mediile naturale.

Un studiu, primul de acest fel realizat pe mai mult de 1.000 de femei cu vârste cuprinse între 18 şi 49 de ani care locuiesc în oraşe din Norvegia şi Suedia, a constatat că femeile care, de-a lungul vieţii lor, locuiesc în cartiere cu mai multe spaţii verzi au mai puţine şanse de a se confrunta cu simptomele sindromului premenstrual decât cele care locuiesc în cartiere mai puţin verzi, potrivit The Guardian.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Oamenii de ştiinţă de la Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona şi de la Universitatea din Bergen au constatat că femeile care locuiesc în cartiere cu mai mult spaţiu verde au avut mai puţine simptome de sindrom premenstrual şi au fost mai puţin predispuse să se confrunte cu anxietate, depresie, dificultăţi de somn, sensibilitate la nivelul sânilor sau balonare abdominală.

Simptomele cele mai comune ale sindromului premenstrual

Deşi sindromul premenstrual provoacă simptome relevante din punct de vedere clinic la până la 20% dintre femeile de vârstă reproductivă, nu au existat până acum studii privind relaţia dintre acesta şi spaţiile verzi.

Studiul, publicat în Environment International, se adaugă la un număr tot mai mare de dovezi privind beneficiile pentru sănătate asociate cu mediile naturale.

Femeile participante, din Bergen, Norvegia, şi Gothenburg, Umeå şi Uppsala, Suedia, au fost rugate să completeze un chestionar, în care să precizeze dacă au avut vreunul dintre următoarele simptome comune ale sindromului premenstrual: iritabilitate, anxietate, lăcrimare sau sensibilitate crescută, dificultăţi în a dormi, depresie, sensibilitate mamară sau balonare abdominală şi dureri de cap.

Studiul a adoptat indicele de vegetaţie diferenţială normalizată (NDVI) pentru a calcula spaţiul verde, iar oamenii de ştiinţă au estimat, de asemenea, expunerea la poluarea aerului.

Importanţa expunerii pe termen lung la spaţii verzi

Cercetarea a urmărit să stabilească dacă traiul în apropierea unui spaţiu verde urban ar putea îmbunătăţi simptomele sindromului premenstrual şi dacă acesta a fost afectat de indicele de masă corporală, de poluarea aerului sau de activitatea fizică.

Autorul principal Kai Triebner, cercetător la Universitatea din Bergen, a declarat: „Trei dintre cele patru simptome care s-au îmbunătăţit odată cu expunerea la un spaţiu verde au fost de natură psihologică, ceea ce este în concordanţă cu ceea ce ştiam deja: contactul cu natura ajută la reducerea stresului şi la îmbunătăţirea sănătăţii mentale”.

Triebner a spus că spaţiul verde a redus nivelul de cortizol. El a spus: „Stresul poate agrava simptomele sindromului premenstrual şi poate creşte nivelul hormonului cortizol, care, la rândul său, ar putea fi asociat cu o eliberare crescută de progesteron, care a fost legat de apariţia simptomelor sindromului premenstrual”.

Cercetarea este „o altă piatră de temelie” în înţelegerea a ceea ce înseamnă cele mai bune condiţii pentru a trăi sănătos, a spus el.

Dar cercetarea a constatat că femeile trebuie să fie expuse la spaţii verzi pentru o perioadă lungă de timp pentru a obţine cele mai multe beneficii. „Atunci când am analizat expunerea la spaţii verzi la un anumit moment în timp, analiza nu a dat rezultate semnificative”, a declarat Payam Dadvand, cercetător la ISGlobal, Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona, şi coordonator al studiului. „Cercetarea noastră subliniază, prin urmare, importanţa expunerii pe termen lung la spaţii verzi, unde s-au constatat beneficii împotriva simptomelor sindromului premenstrual”.

Cercetări anterioare au sugerat că beneficiile spaţiului natural sunt legate de o creştere a activităţii fizice şi de o reducere a expunerii la poluarea aerului. Dar cel mai recent studiu nu a constatat că aceşti factori au jucat un rol.

Dadvand a spus că, în ciuda dovezilor tot mai numeroase privind impactul benefic al spaţiilor verzi asupra sănătăţii, multe oraşe încă nu au suficiente. El a spus: „Prin urmare, oficialii oraşelor ar trebui să acorde prioritate mediilor naturale ca fiind esenţiale pentru sănătatea noastră”.